Santiere Arheologice
S-a mai gasit si un fragment de topor de arama, scoase la suprafata de sub brazdele tractoarelor care arau an de an locul respectiv (si cine stie câte altele au fost distruse de-a lungul timpului sau câte zac acolo la o adâncime ceva mai mare ?). In prezent, relicvele acestea sunt atent studiate si clasificate de catre specialisti de la Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava, urmând ca apoi sa îmbogateasca patrimoniul Complexului Muzeal al Bucovinei. Faptul acesta anuleaza parerea unora conform careia pe locul acela ar fi locuit cândva niste lipoveni (de unde si numele locului) care se ocupau cu olaritul.
A lucrat în mai multe sezoane, pâna în toamna anului 2005, împreuna cu alti specialisti de la Muzeu, de la Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava si de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iasi. Rezultatele de aici au fost surprinzatoare chiar si pentru specialisti: unelte si arme de silex si piatra, vârfuri de sageata din silex, topoare din bazalt perforate, vase întregi de lut, fragmente ceramice, statuete, podoabe de bronz, ofrande care însoteau defunctul în mormânt etc. De o importanta aparte este un fragment dintr-o masuta - altar, piesa rar întâlnita în eneoliticul României. Este vorba deci despre un complex de locuire si de viata spirituala.
Despre descoperirile arheologice de la Adâncata, au aparut în timp numeroase articole în presa locala si centrala. Mai importante sunt însa cele scrise de însusi Bogdan Niculica în calitatea lui de specialist, din care unele au aparut în revista „Tara Fagilor”: O noua asezare cucuteniana pe teritoriul satului Adâncata – fiind vorba despre descoperirile de pe Dealul Lipovanului (nr. 1/2001, pag. 9-10), Necropola din epoca bronzului de la Adâncata – „Imas” (nr. 1/2002, pag. 11), Necropola tumulara de la Adâncata – „Imas” (nr. 2/2003, pag. 25-26), iar altele, mult mai consistente, în presa de profil din Suceava si din alte centre culturale ale tarii. |
Galerie Foto ![]() Vizitatori unici ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() |